Există în coastele Chișinăului o gospodărie țărănească, specializată în creșterea legumelor și a strugurilor, după tehnologii moderne, care activează în baza nucleului de familie și care ar putea servi drept model pentru întreaga republică. 

Este vorba de Gospodăria Țărănească „Sula Ion Nicolae” din satul Costești, raionul Ialoveni. Ea a fost fondată în 2004 de către Nicolae Sula, de specialitate profesor de educație fizică. Activitatea de bază a gospodăriei constă în creșterea răsadurilor de legume și a legumelor pe teren protejat și în câmp deschis. Totodată, ea se ocupă de producerea strugurilor de masă.

Răsadurile sunt crescute pe o suprafață de 1000 m2 atât pentru necesitățile proprii, cât și pentru fermierii din zonă. Acestea sunt crescute după tehnologii moderne, în palete celulare. „Sortimentul cuprinde tot spectrul de legume, începând cu cele mai timpurii și până la cele târzii (tomate, ardei, castraveți, vinete, conopidă, varză chinezească, pepeni galbeni și verzi etc.)”, ne explică fermierul.

Aici totul este mecanizat, începând cu linia de semănat a semințelor de legume în palete celulare (irigare, acoperire ș.a.). La momentul actual, serele sunt dotate cu sisteme de încălzire pe bază de gaz natural. Concomitent, se fac investiții și se asamblează cazane pentru încălzire pe bază de biomasă (peleți și brichete).

În afară de răsaduri, pe o suprafață de 3000 m2, gospodăria cultivă legume în două cicluri de producere – timpurii și târzii. În câmp deschis, se cultivă cartoful, varza timpurie, pepenele verde și galben, morcovul, ceapa, pe o suprafață de circa cinci hectare.

„Din anul 2012, pentru diversificarea producerii, am început să creștem varză chinezească și conopidă”, ne povestește Nicolae Sula. În afară de aceasta, gospodăria țărănească produce struguri de soiuri de masă (Moldova și Rezistent de Ialoveni), pe o suprafață de două hectare. Pentru a câștiga în calitatea producției, în 2010, a fost construit un frigider cu o capacitate de 100 de tone.

L-am întrebat, desigur, de unde a luat bani pentru asemenea investiții. „De la Corporația de finanțare rurală și de la băncile comerciale. Totodată, am beneficiat de subvenții din fondul de subvenționare a producătorilor agricoli”, ne-a răspuns el.

Ne-am interesat și de numărul de angajați. El ne-a spus că în procesul tehnologic lucrează membrii gospodăriei țărănești (el, soția sa, Ana, nora Maria și feciorul Ion) și patru angajați. „Aceasta se datorează implementării tehnologiilor moderne. Sezonier, la recoltare, este angajată suplimentar forța de muncă necesară”, ne-a spus fermierul.

O problemă pentru agricultori o constituie piața de desfacere. Ne-am dorit să aflăm cum se descurcă GȚ „Sula Ion Nicolae” în această privință. Ne-a bucurat faptul că și la acest compartiment important din activitatea lor au găsit o soluție. Astfel, principala destinație a produselor obținute de gospodăria vizată sunt restaurantele, magazinele din localitate și regiune, grădinițele, școlile și piața locală.

Planurile de viitor ale fermierului țin de dezvoltarea unei secții de ambalare și procesare a producției, dorind să comercializeze și castraveți murați, roșii și alte legume conservate. De altfel, sloganul gospodăriei este: „Fericirea aparține celui ce muncește”. „Rezultate avem, pentru că muncim. Bunelul meu, Ion Sula, a lucrat conducător al unei brigăzi de zarzavaturi timp de mai bine de treizeci de ani. De aceea, creșterea legumelor este o tradiție a familiei. Tot ceea ce ne propunem spre îndeplinire facem cu drag, încărcându-ne cu energie pozitivă. Scopul nostru e să ridicăm calitatea producției prin implementarea tehnologiilor moderne și să ne creăm un brand, pentru a deveni cât mai competitivi”, ne spune Ion, feciorul fermierului.

În prezent, în serele gospodăriei țărănești sunt instalate cazanele pentru biomasă. Totodată, aici se produce un lot de răsaduri de varză extratimpurie, care, la sfârșitul lui ianuarie 2013, deja va fi plantată în câmp protejat, în seră. „În același timp, comercializăm producția din depozit (varză, struguri de masă, etc.)”, a mai afirmat fermierul Nicolae Sulă.

Sursa Timpul.MD