„Jora era paţan de doba. De fiecare data cand se trezea dimineaţa facea cîte 20 de adjumani, iar în loc să spele dinţii avea tot timpul grijă să-şi introducă cel puţin 3 jvacişi orbit în gura.

Jora era pasionat de telefonie. Avea mobil cumpărat de la pticica, acolo se vînd telefoane bune, la preţuri mici.

Jora face razboare şi naibeşte lumea. Jora este eroul satului, adica ţîne crîşa satului, toţi mujişii din sat îl uvajăsc şi cînd îl văd pe la diskateca toţi sau cu piva la dînsu, să îi puna un pivasic.

Toţi mujişii îi spun cînd îl văd „uvajuha bratan”. Jora nu fumeaza LM, jora nu fumeaza Malboro, sau altele. El fumeaza ţigările care-i poartă numele, numele de Kent!

Jora este uvajit de toţi. daca trebu ceva de rezolvat, el ştie nişte mujişi, care repede îi fac rost de tot ce trebuie pentru a rezolva vaprosu.

Jora are tacica. O tacica zaibisi, cu tot şi trebu. El asculta butîrka în dînsa, cînd merge la padruga. De fapt în fiecare zi merge la cîte o padruga din sat. de fapt ca şi alţi kenti fac ruta la aceleaşi padruji.

Jora în fiecare zi îi trage cîte o beţie. Cînd se îmbata jora scapa de sub control, şi distruge cîte o masa, dar cum toţi îl uvajesc, nimeni nu îi zice nika. Toţi mujişii rîd la glumele lu Jora. Copii din clasele de gimnaziu vor să fie ca jora, şi se îmbraca ca dînsu: sportivi adidas, maica, crasovşi adidas şi kepca daca trebu pe cap.

Tot jora promoveaza şî stilul de berberit pe cap. Toţ care au paru mare trebu de tuns cu chironu. Nu merji vorba de şerşei în urechi, trebu de batut pe loc.

Jora bea numa belîi medvedi de doua kili şi jiumati cu mujîşii. Jora e mujîku nostru. Unii îl poreclesc chiar „jeru satului”. Îi drug cu primaru, şi controleaza tăt în sat. Jora !!!”